Discutăm, iar, de reforma electorală
Ca de fiecare dată când se schimbă conducerea Autorității Electorale
Am fost ieri (joi, 22 ianuarie) la întâlnirea protocolară dintre noua conducere a Autorității Electorale Permanente și societatea civilă.
A fost cât se poate de civilizat. Am discutat subiecte serioase. Am lăudat lucrurile bune, cum ar fi sistemul electronic de vot, dar și organizarea zilei alegerilor, în general, fără mari probleme). Am căzut de acord că sunt lucruri care nu merg, în primul rând transparența în toate formele ei, cu precădere în ce privește finanțarea publică a politicii. Noul președinte, dl. Țuțuianu, s-a angajat că va face lucrurile să meargă.
Este însă ceva dincolo de declarații? (notă: la final, și două vorbe despre acest substack)
Așteptări scăzute
Nu e ceva nou și nu am așteptări mari. Pentru mine personal, e a șasea astfel de discuție, de fiecare dată când s-a instalat un nou președinte. Rareori, după astfel de discuții, chiar s-a întâmplat ceva. Motivul este evident: dincolo de declarații și chiar bune intenții, conducerea Autorității e dependentă de partidele politice din care provin președintele și vicepreședinții, și urmează mai ales interesele acestora.
De altfel, principala promisiune a reprezentanților AEP a fost că, foarte curând, vor propune modificări ale unor legi, pentru a îmbunătăți sistemul electoral. Este echivalentul vorbei „vom face o Comisie”, pentru că proiectele de legi vor merge la Parlament, unde vor fi puse într-un sertar. Tot dânșii au recunoscut că sunt 47 de legi pe teme electorale blocate în diverse etape procedurale în Parlament.
Eu am insistat să le amintesc că sunt lucruri care depind numai și numai de voința lor. Cel mai bun exemplu este chiar transparența. AEP adună date din raportările obligatorii ale partidelor și din rapoartele de control. Acestea sunt, toate, informații de interes public, și nu e nevoie de o lege care să permită AEP să le publice pro-activ. De acolo, treaba o vor face jurnaliștii de investigații, ONG-urile și chiar competitori politici, interesați să atragă atenția asupra neregulilor celorlalți. Am primit doar promisiunea vagă că „vom analiza”, dar și o scăpare tragi-comică din partea șefului departamentului de control (același de 15 ani), că „nu ne lasă partidele politice”. Exact miezul problemei.
Din această perspectivă, cartea de vizită a dlui. Țuțuianu nu ajută deloc. Am criticat numirea dânsului chiar de la început. De la baron PSD de Dâmbovița, cu o trecere prin conducerea ProRomânia (partidul dlui. Ponta, o formațiune și un lider care încalcă sistematic toate regulile electorale), a revenit ca soldat credincios al partidului. Niciodată în carieră nu a ieșit din linia anti-reformistă a PSD. Cum spuneam, așteptări scăzute.
Pe de altă parte, cu greu ne putem imagina AEP mergând mai jos decât e acum. Ultimii doi președinți au fost dl. Mitulețu-Buică și dl. Greblă, două catastrofe. Integritatea, capacitatea și eficiența instituției sunt la cel mai scăzut punct din istorie. Ceva-ceva, poate se găsește de făcut.
Ce propuneri am făcut
La finalul întâlnirii, dl. Țuțuianu ne-a solicitat să îi trimitem propuneri, opinii, studii, rapoarte, în scris, pentru a îl ajuta să înțeleagă domeniul. Am apreciat acest lucru, e un principiu sănătos.
De asemenea, ne-a propus să ne vedem peste (aproximativ) două săptămâni, cu o temă concretă pe masă. Propuneri identice am primit și la primele întâlniri cu dl. Greblă sau dl. Mitulețu-Buică. Nu au mai existat întâlnirile următoare. E adevărat că eu nu sunt un interlocutor cooperant, spune ce am de spus direct, destul de critic, și atunci poate că e din cauza mea. Vom vedea de data asta dacă ajungem undeva de data asta.
Dintre toate propunerile pe care le-am făcut de-a lungul timpul, am selectat câteva documentele pe care le-am trimis la adresa de email indicată. Le enumăr aici, cu link-uri, chiar dacă unele sunt destul de tehnice. Dacă vreți să citiți ceva scurt, primul document are doar două pagini și e practic o listă de lucruri de făcut pe termen scurt.
Un scurt sumar al principalelor teme de interes pentru organizația pe care o reprezint, Centrul pentru Inovare Publică.
Documentul de poziție al Coaliției „Cod Electoral ACUM”, elaborat în anul 2021. Este o abordare comprehensivă a marilor teme de reformă electorală. Aproape toate temele rămân valabile.
Recomandări specifice privind îmbunătățirea legislației în domeniul finanțării partidelor politice. Sunt aceleași din anii precedenți, că nu s-a schimbat nimic.
Propunere privind reglementarea strângerii semnăturilor de susținere pentru candidați, prin intermediul unei platforme online gestionate de AEP. Este o propunere ușor de implementat, care ar elimina eterna discuție a candidaților care scot din joben zeci și sute de mii de semnături fără a fi o zi pe teren.
Argumente privind introducerea votului anticipat, în persoană. Este adaptarea unei soluții clasice, care funcționează cu succes în multe țări.
Am ales soluțiile de la punctele 4 și 5 pentru că acestea sunt neutre politic și nu dezavantajează partidele parlamentare (dimpotrivă). Deci argumentul opoziției partidelor nu prea se aplică.
Diferența între „să facem o lege” și chiar să facem ceva concret
Reprezentanții AEP au revenit mereu la informații că au creat grupuri interne de lucru care vor elabora proiecte de lege pentru a reglementa mai bine domeniul. Deja lucrează la pregătirea unui proiect de lege pentru funcționarea AEP și redactarea unui proiect de lege privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale, cu obiectivul ambițios de a le finaliza și propune în această sesiune parlamentară. Mai există și intenția, deocamdată doar atât, de a organiza un grup de lucru privind Codul Electoral.
Toate bune și frumoase, dar proiectul de lege, în sine, nu rezolvă nimic. În primul rând, trebuie adoptat de Parlament, ceea ce e o loterie, așa cum am arătat mai sus. Apoi, trebuie implementat. Ori AEP nu prea a arătat până acum voința de a implementa nici măcar legislația existentă, mai ales când vine vorba de transparență.
Se poate ajunge și la un rezultat extrem de cinic, similar cu cel din justiție. Proiectul de lege pentru funcționarea AEP va trece, stabilind structuri, salarii, privilegii și sinecuri. Iar cel privind transparența nu, pentru că partidele își vor fi câștigat complicitatea funcționarilor din Autoritate prin primul proiect.
Măsura bunei credințe a noii conduceri AEP va fi dată, în lunile următoare, de implementarea activă a legilor existente. După cum spuneam, nu există absolut nicio prevedere legală care să împiedice Autoritatea să publice, pro-activ, informațiile de interes public, și există legi și hotărâri ale instanțelor care stabilesc că tot ce ține de cheltuirea banilor publici este de interes public.
La final, un scurt mesaj pentru cititori. Am pornit acest substack, acum jumătate de an, ca pe un blog și un fel de înlocuitor de Facebook (că mă enerveză). Nu mi-am propus neapărat un ritm de articole și am observat că de mai bine de o lună n-am scris nimic, deși am făcut lucruri și cred că e util și necesar să vorbim despre ce facem. Mi-am propus să scriu mai des, ceea ce probabil înseamnă mai multe emailuri către cei abonați. Sper să îmi iasă, dar sper și să nu enervez cu prea mult text.